Haiducii limbii române

Înainte de 1989 era un reporter sportiv la TV poreclit „Haiducul limbii române” pentru că avea tendinţa să construiască metafore forţate şi caraghioase, pentru ca avea anumite ticuri verbale şi pentru că mai făcea şi greşeli din când în când… Astăzi mi se pare că majoritatea reporterilor sunt aşa.

În general ştirile în mass media românească sunt de natură descriptivă – ni se spune numai ce s-a întâmplat. Nu prea se ştie ce este o anchetă, sau măcar să încerce reporterii să analizeze faptele pe care ni le prezintă, să facă nişte paralele… De analiza unor fenomene sociale, politice, economice etc. nici nu s-a auzit. Cer prea mult? Poate. Sau poate este bine să ne dea numai informaţii şi fiecare să îşi construiască propriul sistem de analiză şi de integrare a acestora în cunoştinţele şi datele pe care deja le deţine… Totuşi chiar nu le este de iertat reporterilor că fac destul de multe greşeli gramaticale, contribuind din plin – cred eu – la încetăţenirea unor structuri gramaticale şi sintagme verbale greşite.

În plus, au o groază de ticuri verbale. Mai nou (de fapt deja s-a încetăţenit şi în mass media şi în rândul populaţiei) reporterii „trebuie să ne spună”, „vor să ne mai spună” sau chiar „ar fi vrut să ne mai spună”… Poate îmi explică şi mie cineva care este rolul acestor expresii şi de ce se regăsesc de 2-3 ori pe parcursul unui reportaj de tot atâtea minute?

Vă propun să instituim enciclopedia ticurilor verbale ale reporterilor români. Vă rog să contribuiţi cu observaţii… 🙂

 

Anunțuri

~ de Alexandra pe Iunie 3, 2008.

3 răspunsuri to “Haiducii limbii române”

  1. Mai bine am pune mana de la mana si i-am trimite la niste cursuri de jurnalism. Sau de limba romana, ca nu prea au trecut pe acolo, e clar. Si totusi cred ca exista si o explicatie logica pentru aceste ticuri verbale. Reporterii nu isi redacteaza un discurs clar inaintea fiecarei interventii si atunci mereu mai adauga ce-si aduc aminte pe parcurs. Sau poate doar isi mai aduc aminte ca au primit ordin sa zica anumite informatii si vor fi concediati daca nu o fac 🙂

  2. Un alt tip de observatie: Incorect sa spui „inainte de 1989”, pentru ca inainte de 1989 este anul…1988. Deci pentru a arata ca este vorba si de anul 1989 inclusiv, corect sa spui „inainte de 1990” (asadar 1989 este inainte de 1990), sau sa zici „inainte de 22 decembrie 1989”.

  3. Radu, tehnic (lingvistic si logic) ai dreptate. Totusi 1989 este anul in care a cazut comunismul in Europa, iar sintagma „inainte de ’89” se traduce prin „inainte de caderea comunismului”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: