Atmosfera de Crăciun în oraș

•Decembrie 8, 2012 • Lasă un comentariu

În ultimele luni am fost foarte sălbatică și am făcut numai drumuri casă-școală/treburi.

Zilele trecute am reușit să evadez puțin și să mă ”învârt” puțin prin oraș. A fost mare dezamăgire… Se poate ca o cauză principală să fie faptul că nu este zăpadă. Însă, am avut senzația că nu se apropie Crăciunul. Oamenii de pe stradă și din magazine erau concentrați, triști, zgribuliți și parcă retrași în ei înșiși.

Magazinele sunt, desigur, pline de produse, iar prețurile mi s-au părut chiar decente comparativ cu ce m-am așteptat (ar fi interesant un studiu care să arate evoluția prețurilor în ultimii ani…) Totuși, mi s-a părut că predomină calitatea proastă. De exemplu, chiar dacă am văzut multe modele frumoase la haine – și mai ales la căciuli si fulare – , materialele folosite erau groaznice. Și ceea ce m-a mirat în mod special este lipsa de strălucire a vitrinelor. Nu îmi amintesc nici o vitrină veselă, atrăgătoare, care să te anunte cu bucurie că se apropie Crăciunul.

Totuși, punctez și ceva frumos: clopoțeii puși de primărie pe bulevard (Magheru). În ultimii ani nu mi-au plăcut deloc decorațiile de Crăciun – mi se păreau din ce în ce mai bogate, dar și de prost gust. Anul asta sunt decorații mai simple, mai naturale, și care chiar dau senzatia unui Crăciun prietenos. Desigur, îmi pun din nou întrebarea de ce nu se împodobește decât centrul orașului… Crăciunul este pentru noi toți, și ar fi o ocazie bună să se mai însuflețească atmosfera și prin cartiere. Nici nu cred că ar fi prea complicat ca primăriile să pună din loc în loc câteva ornamente/lumini discrete și drăguțe. Se dau atâția bani pe tot felul de nimicuri și comisioane, încât nu cred că de vină pentru decizia de a nu se investi în ”Crăciun” este legată de finanțare. O altă soluție este ca luminile din centru din anii trecuți să fie refolosite în alte părți ale orașului…

Cred că oamenii sunt destul de atenție la cum arată orașul de sărbători. Deși luminile cred că sunt în oraș de ceva timp, am auzit destul de multă lume comentând… Inclusiv am auzit pe unii foarte supărați că nu s-au apris luminile de mai multă vreme, ”ca la Londra”. Nu șiu ce să spun. Pe de o parte este frumos să fie orașul împodobit cât mai multă vreme, dar pe de altă parte acest lucru ar fi un alt pas spre comercializarea și mai mare a Crăciunului. Dacă avem ”Crăciun” în oraș 2-3 luni, parcă se diluează momentul efectiv când vine Moșul. Este ca și cum am auzi colinde tot timpul, nu numai de Crăciun…

Anunțuri

despre modă și stil în București

•Iulie 25, 2012 • 3 comentarii

 

Încă nu îmi este clar de ce trebuie cineva să fie la modă și de ce se acceptă uniformizarea în modul de îmbrăcare.

Înțeleg faptul că te influențează ceea ce vezi în jur, că te influențează cum se îmbracă prietenii și persoanele pe care le admiri. Prin urmare înțeleg de ce o persoană se îmbracă conform tendințelor dintr-o anumită perioadă. În plus, majoritatea magazinelor oferă haine care sunt pe linia acestor tendințe deci, vrând-nevrând, lumea respectă direcțiile impuse de ”modă”. Totuși, trebuie ca fiecare să își impună niște limite. Iată numai câteva, care cred că sunt de bun simț:

– hainele să vină bine pe o anumită persoană. Dacă un stil vestimentar nu avantajază pe cineva, acea persoană ar trebui să evite acel stil.

– îmbrăcămintea trebuie adecvată pentru activitățile derulate, indiferent de cerințele modei

– tendințele în îmbrăcăminte nu trebuie să fie urmate orbește, ci fiecare haină trebuie evaluată în parte și adecvată cu celelalte haine pe care cineva le poartă.

Atenție și la faptul că nu se poate pune semn de egalitate între modă și stil. Cine se îmbracă în pas cu tendințele din modă nu este automat și o persoană cu stil. După cum este adevărat și faptul că este posibil ca cineva să fie foarte stilat și cu bun gust, deși să nu fie în pas cu moda. Această ultimă situație sper să fie cât mai des întâlnită în spațiul public, dar realitatea mă contrazice.

De exemplu, am observat zilele astea că bucureștencele sunt foarte obediente la tendințele din modă, dar nu au mai deloc stil. Foarte multe dintre ele poartă haine cu dantelă. Am văzut însă niște combinații incredibile, cum ar fi maieuri ”tetra” care aveau aplicate tot felul de dantele pretenți0ase, sau bluze cu dantelă bogată asociate cu niște fuste incredibil de nepotrivite. Senzația mea este că foarte multe dintre compatrioatele mele consideră că orice are dantelă trebuie purtat zilele astea. Îmi pare rău că nu am făcut niște poze la ținutele care m-au uimit și indignat în același timp.

Nu îmi vine să cred că bucureștencele se îmbrăcau bine acum 15-20 de ani. Se pare că oferta mică și puțin diversificată din magazine era benefică și stimula găsirea de soluții cu stil. Acum, când se poate găsi practic orice în materie de îmbrăcăminte, alegerile făcute de multe dintre compatrioate sunt mai mult decât dezamăgitoare – din punctul meu de vedere. În nici o altă țară nu am văzut în ultimii ani un procent atât de mare de persoane prost îmbrăcate (și aici mă refer la stil, nu la calitatea și costurile hainelor).

Sper să pot să revin cu niște poze ilustrative cât de curând.

 

 

 

 

 

Cinema în aer liber

•Iulie 24, 2012 • 2 comentarii

In București sunt disponibile cel puțin 3 locații cu proiecții de film în aer liber: Parcul Bazilescu, Parcul Herăstrău și în centru. Nu am fost la nici una dintre aceste locații, sper ca au amenajat cât de cât astfel încât spectatorii să aibă condiții optime de vizionare.

Îmi amintesc cu mare nostalgie de copilărie, când vara mergeam destul de des la film într-una din ”grădinile de vară”. Era și foarte pitorească atmosfera. Nu ajungeam la locurile noastre până nu treceam de țigăncile care ne îmbiau cu semințe de floarea soarelui. Când aveau semințe de dovleac era mare eveniment… Sper că acest obicei nu a fost reluat o dată cu ”sălile” de cinema în aer liber.

 

Caravana Muzeelor – copiii pot sa viziteze muzee mai putin cunoscute :)

•Iulie 22, 2012 • 1 comentariu

Urcati copiii in Caravana Muzeelor!

Atelierele de vacanta Caravana Muzeelor, dedicate copiilor de 6-10 ani, se desfasoara de miercuri pana sambata, orele 10.00 – 12.00, in perioada 11 iulie – 8 septembrie. Caravana Muzeelor familiarizeaza copiii cu muzeele printr-o abordare
bazata pe explicatii, dialog, observatie directa si experimentarea unor tehnici artistice – totul intr-o maniera ludica, adecvata varstei.

Urmatoarea oprire a Caravanei este la Muzeul Tehnic Prof. Inginer Dimitrie Leonida (25-28 iulie si 8-11 august): Descoperim stiinta prin arta la Muzeul Tehnic; copiii se familiarizeaza cu o selectie inedita de obiecte, apoi inteleg mai bine modul de functionare si utilizare al acestora, realizand schite direct in spatiul expozitional

Miercuri, 25 iulie si 8 august, ora 10.00 – De ce alegem telefonul mobil: observam un telefon Ericsson din 1930, il comparam cu telefoanele contemporane, apoi schitam componentele obiectului de colectie cu rabdare de miniaturist
Joi, 26 iulie si 9 august, ora 10.00 – Arde si nu face flacari: studiem un motor cu ardere interna Wolff, vechi de peste 100 de ani, apoi realizam desene in pastel in care ne concentram pe pastrarea proportiilor
Vineri, 27 iulie si 10 august, ora 10.00 – Un fel de clopotel: povestim despre un anuntator de canton si incercam, in desenele noastre, sa surprindem modul de imbinare a pieselor
Sambata, 28 iulie si 11 august, ora 10.00 – Avion cu motor / Ia-ma si pe mine-n zbor: observam un exponat foarte complex, motorul de avion IAR 14, si studiem in carbune modulele din care acesta este alcatuit
Locatie: Str. Candiano Popescu nr. 2 (Parcul Carol I), sector 4, Bucuresti

Activitatile sunt coordonate de Angelica Iacob (specialist educatie culturala) si Eduard Constantin (artist).
Pentru alte detalii si fotografii, accesati
http://www.globalmindscape.ro/descoperim-stiinta-prin-arta-la-muzeul-tehnic/


Caravana Muzeelor se mai opreste si la temele:
Foisorul de Foc si destinul pompierilor (1-4 august si 29 august-1 septembrie)
Cu sevaletul la Muzeul Satului (15-18 august)
Vasile Grigore si secretele unei colectii (22-25 august)
Un muzeu-surpriza in peisajul Bucurestiului (5-8 septembrie)

Sentința ”Năstase”

•Iunie 21, 2012 • Lasă un comentariu

Din punct de vedere personal îmi pare rău de dl. Năstase. Este unul dintre politicienii cu cultură, cu care se poate discuta serios despre orice subiect, care a condus un guvern mai competent decât majoritatea celor care s-au tot preumblat pe la Palatul Victoria. Încercarea de suicid a dat și mai mult dramatism situației create prin sentința de condamnare. Îmi pare rău pentru că este o persoană umilită public și în care se aruncă cu mai mult noroi decât este cazul, în modalități foarte urâte de multe ori… Pe de altă parte, pe termen lung dl. Năstase va fi foarte bine. După ispășirea pedepsei va putea să continue afacerile dacă dorește sau va putea să facă orice altceva – mai puțin politică. Va avea o viața liniștită și îndestulată.

Ceea ce sper este ca această sentință să fie numai un prim pas în instalarea dreptății în România, și tot mai mulți dintre cei care au încălcat legea să fie trași la răspundere. Desigur, cei car vor avea de suferit mai întâi vor fi cei care au făcut probabil mai puține ”mizerii”, cei care nu au spatele suficient de bine asigurat, sau care nu și-au ascuns suficient de bine acțiunile ilegale. În societatea românească pare că au succes în primul rând cei care au tupeu, care sunt mai nepăsători față de toți cei din jurul lor, care nu au scrupule. Cei care își fac procese de conștiință, inevitabil, vor greși. Ei vor cădea, în primul rând, ”pradă” – fie procurorilor cinstiți care caută să facă dreptate, fie vendetelor politice.

Cred că în continuare factorul politic este extrem de important în scoaterea la lumină a unor dosare penale. Exemplificator în acest caz este tot dosarul ”Năstase”. Nu are importanță orientarea actualului guvern, atâta timp cât piesele din dosar au apărut ca din senin și s-a construit o acuzație solidă în timp ce dușmanii politici – și poate și personali – ai dlui. Năstase manipulau instituțiile publice.

Oricum, decizia judecătoarească despre care se tot discută zilele astea dă speranțe cum spuneam. Poate că nu am mai ratat încă un moment – de a avea o justiție independentă.

Iată câteva alte opinii pertinente, cred eu, privind decizia cu privire la dosarul ”Năstase”

Vlad Mixich

Ciprian Domnișoru

Zoe Petre

Contele de Saint Germain 🙂 care are și o perspectivă descurajantă asupra situației justiției – și posibil că are dreptate, pe moment. Sper ca lucrurile să se schimbe totuși…

 

 

 

Iarna este iarnă… afară, dar nu și în media

•Februarie 6, 2012 • 1 comentariu

Poate că sunt subiectivă pentru că iarna nu îmi place decât atunci când este zăpadă, însă sunt extrem de uimită de reacțiile din presă și din societate în ultimele zile. Este normal să ningă iarna, este normal să fie frig, și este chiar normal să vină crivățul de la ruși  (în școală, la geografie, ni se spunea că este un fenomen tipic…)

Înțeleg că presa este datoare să ne informeze cu privire la starea vremii, precum și la eventualele probleme care apar datorită vântului prea puternic, zăpezii abundente și a frigului ceva mai mare. Nu înțeleg însă de ce presa crează panică în populație, are mesaje apocaliptice și nu urmărește decât să șocheze… Mie mi se pare că este lipsă totală de profesionalism. Mai sunt și unii jurnaliști care încearcă să aducă o perspectivă nouă – bravo lor că încearcă să se diferențieze și poate chiar încearcă să ne dea valoare adăugată -, dar mi se pare că o fac total neprofesional. De exemplu, cred că la the Money Channel au atras atenția asupra faptului că nu este nevoie să ieși în viscol, că se pot face și plăți online (de parcă nu am ști 🙂 ) această chestiune era inclusă în buletinul de știri 🙂 De ce? Nu am înțeles… Aș fi apreciat însă foarte mult dacă s-ar fi documentat puțin și ne-ar fi spus dacă plățile online au crescut sau nu în perioada de frig extrem, și cu cât au crescut… La o creștere semnificativă ar fi fost poate o știre 🙂

Știrile despre frigul din Europa au făcut valuri și la alte posturi de televiziune. Intristător a fost și acolo abordarea. De exemplu, la EuroNews – în loc de o analiză de substanță s-au selectat câteva fapte din diverse țări europene: în Rusia au murit oameni, în Muntenegru sunt avalanșe, în Spania s-au închis școli, în Italia s-a închis Colloseumul. Ghici ne ne-au spus despre România? După ce am aflat că este ”the second poorest country of the EU”, ni s-a spus că au trebuit să fie transportați copiii la spitale din casele care nu aveau încălzire 😦

Cel puțin the New York Times a făcut o selecție de poze simpatice

Altă uimire întristătoare este că o parte destul de mare a bucureștenilor (poate și a altor conaționali) s-au panicat în mod incredibil. Au început să cumpere cu box-urile ulei, zahăr și alte alimente vitale 🙂 Oare de ce?!?!?!?

ziua Regelui

•Octombrie 26, 2011 • Lasă un comentariu

Ieri, de ziua Regelui Mihai, s-a vorbit mult despre întâlnirea românilor cu propria istorie. Pe bună dreptate. Regele Mihai este un simbol al celui de-al doilea război mondial, al perioadei interbelice, ne amintește în permanență de firea românilor, de mentalitățile noastre, de atitudinea și felul de a fi al partidelor politice din România… Nu trebuie să dorești revenirea monarhiei în România pentru a aprecia o personalitate, o persoană care și-a înfruntat soarta sa și a țării cu demnitate, care în prezent este un rar model de creștere aleasă.

Revenind la întâlnirea românilor cu istoria – cred că, din nou, am ratat o întânire demnă. Discursul Regelui în Parlament a fost catalogat de presă ca fiind semnul că în sfârșit România a rupt cu trecutul său comunist. Eu nu sunt atât de optimistă. Mentalitățile comuniste și propaganda comunistă sunt încă prezente și acționează asupra noastră. Altfel cum ar fi posibilă atitudinea incalificabilă a președintelui? De asemenea, mulți politicieni au dovedit că politica în România este făcută în general de amatori, de persoane fără coloană vertebrală, nu prea educați în ceea ce privește manierele (o altă moștenire comunistă, se pare), fără cunoștințe despre istoria noastră sau interes pentru aceasta.

O altă dezamăgire imensă a fost patriarhul… Dacă am înțeles de ce Emil Boc și alți miniștri au considerat că este bine să își dovedească servilismul (politic cel puțin) fără să le pese măcar de imaginea proiectată, este de neconceput pentru mine de ce patriarhul nu a fost în Parlament la întânirea cu Regele. Și lista poate continua. Din nou, îmi pare rău că am pierdut o șansă de a deveni o societate mai deschisă, deschisă spre viitor.

 

 

PS: Un documentar despre viața regelui Mihai, realizat de TVR – aici.